Despre Dorin Dobrincu am mai scris și cu siguranță vom mai scrie. Dărăbăneanul născut în 1972 are în spate o activitate valoroasă de istoric, cercetător și reformator.

Acest portret al său a apărut în 9 octombrie 2009 în ziarul Adevărul (de unde am preluat fotografia și textul integral).

Cercetătorul este specializat în istoria României contemporane, cofondatorul unui centru de studii şi al unui masterat de istorie a comunismului.

Istoria este pentru Dorin Dobrincu o pasiune veche, resimţită chiar înainte de a învăţa să citească în forma unei atracţii pentru povestire, a unei fascinaţii pentru trecut. La 12-13 ani, în mintea copilului profesia ulterioară începea deja să se contureze. În această privinţă şi în condiţiile comunismului târziu, nu şcoala a contat în mod special, ci cărţile „consumate“ în mare număr, întâi aleatoriu, apoi potrivit unui sistem care s-a dovedit eficient.

În momentul intrării la Facultatea de Istorie ieşeană, în 1990, Dorin Dobrincu avea o orientare suficient de clară asupra a ceea ce are de făcut. „În anii formării mele am întâlnit oameni de la care am învăţat. Totuşi, nu era şi nu este nici acum greu de văzut că mediul instituţional românesc are probleme foarte mari. Unele s-au rezolvat în timp, dar altele s-au acutizat“, spune istoricul.

Istoric de succes

Intensa activitate de istoric care a urmat e vizibilă în realizări. Dorin Dobrincu este preocupat îndeosebi de istoria politică şi socială a României secolului XX. Este implicat în diverse proiecte academice, a susţinut conferinţe şi comunicări, a publicat numeroase capitole în volume colective, studii în reviste de specialitate, cărţi, manuale etc.

Cercetător din 1995 la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol“ din Iaşi, unde îşi doreşte ca situaţia să se normalizeze în viitorul apropiat, este din 2005 şi profesor asociat al Facultăţii de Istorie a Universităţii „Al. I. Cuza“. Se implică apoi, împreună cu alţi colegi, în crearea aici a Centrului de Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului şi a masteratului de Istoria Comunismului.

A fost expert al Comisiei Tismăneanu, iar în prezent este coordonator al Comisiei Prezidenţiale Consultative pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. „Dorin Dobrincu este un model de carieră construită cu atenţie, perseverenţă, sacrificii personale, simţ etic, pricepere socială şi largă cuprindere academică. Pentru toate acestea, mă simt solidar cu el şi alţii asemeni din noua generaţie de intelectuali post-comunişti“, afirmă colegul lui, Adrian Cioflâncă.

Îşi propune reformarea Arhivelor Naţionale

Din iulie 2007 istoricul ieşean devine director general al Arhivelor Naţionale ale României. Dorin Dobrincu crede că publicul trebuie să aibă acces la documentele care îl interesează, atât cele cu valoare istorică, necesare pentru cunoaşterea trecutului, cât şi cele cu valoare practică, pentru a-şi putea reconstitui drepturile patrimoniale. „E vorba de a trata accesul la documente nu ca pe un privilegiu, ci ca pe un drept al cetăţeanului“, adaugă ieşeanul.

În ceea ce priveşte istoriografia din România, Dorin Dobrincu susţine că, fără a vorbi de un „deşert“, problemele rămân uriaşe. Este firesc, desigur, să existe moduri diferite de a interoga trecutul, de a scrie, de a te raporta la propria profesie, însă există şi o „încremenire instituţională“, şi o lipsă cvasigenerală de reacţie faţă de cazurile inacceptabile în raport cu etica academică.

„În perioada comunistă, când istoria a fost unul din instrumentele propagandistice ale regimului, au existat şi istorici care au produs lucrări onorabile“.

După 1989, progresele sunt evidente, fie şi numai dacă avem în vedere libertatea de a scrie. Cei tineri se pare că reuşesc mai mult să se adapteze discursurilor moderne ale istoriei, crede cercetătorul. Totuşi, în România nu se poate vorbi de şcoli regionale de istoriografie, ci de istorici care, indiferent de vârstă şi de loc, au afinităţi intelectuale şi preocupări comune. Aşa se şi explică de ce „continuă confruntarea dintre cercetătorii de orientare liberală şi cei de inspiraţie naţionalistă sau/şi naţional-comunistă“, încheie istoricul.

Întrebări şi răspunsuri

Ce urmăriţi prin Centrul de Studii asupra Comunismului?

– Îmi doresc să reuşesc, împreună cu alţii, consolidarea unei discipline care să permită investigarea profesionistă a trecutului recent. O societate în care trecutul este fie instrumentat, fie ocultat este o societate-problemă. Aşa cum a fost multă vreme situaţia în România. În ultimii ani s-au făcut paşi mari în interogarea trecutului. Mai sunt însă multe de făcut în această privinţă.

Ce-i place
Pentru Dorin Dobrincu istoria este şi profesie şi pasiune. Valorile fundamentale la care subscrie sunt cele creştine în plan religios şi liberale în plan politic. Deloc întâmplător, este deosebit de interesat de viaţa publică. Este pasionat de lectură, îi plac călătoriile şi să întâlnească oameni cu preocupări asemănătoare, „care să mă confrunte cu ceea ce fac, cu ceea ce sunt“, afirmă intelectualul ieşean.

Ce nu-i place
Istoricului îi displace lipsa de etică, pentru că are consecinţe dezastruoase, atât în plan personal, cât şi în plan social. Îl deranjează intoleranţa, impostura, lipsa de onoare, lucrurile prost făcute şi dubla măsură.

Profil
Născut. 28 februarie 1972, Darabani, judeţul Botoşani.
Studii. Doctor în Istorie al Universităţii „Al.I.Cuza“, Iaşi, 2006.
Familie. Căsătorit, are o fetiţă.