Darabani.org

Cel mai nordic oraş de pe internetul românesc

Theodor Balș: Întemeietorul (I)

11

Dacă familia Balș numai într-un interval de vreo 70 de ani a înzestrat Darabanii cu așezăminte ce fac cinste puținelor localități din ținut, e ușor de presupus ce ar fi însemnat Darabanii dacă Theodor Balș și urmașii săi ar fi apărut mai devreme și ar fi plecat mai târziu.

Din însemnările avocatului dărăbănean Emil Costeanu, 1937

Scurta poveste a Bălșeștilor la Darabani a început în 1824, când Theodor, pe atunci mare logofăt al Moldovei, decide înființarea unui târg pe moșia familiei sale din Darabani și construcția unui conac în localitate. Câteva decenii mai târziu scrierile vremii vorbeau despre un târg al Darabanilor care rivaliza ca mărime cu cel al Brăilei, fiind un nod negustoresc important și o comunitate în plină dezvoltare. Au trecut de-atunci aproape două secole, iar Bălșeștii nu mai sunt demult pe aici. Ne-au rămas așezămintele lor, neegalate încă în termeni de importanță și frumusețe, precum și amintirea unor conducători ai Moldovei care s-au stabilit cândva la Darabani.

Theodor Balș la Darabani

Moșia Darabanilor se afla deja în proprietatea Bălșeștilor de trei generații când Theodor Balș a hotărât să investească mai mult în regiune. Prin achiziții succesive, Theodor C. Balș a dublat întinderea de teren a moșiei, față de cea moștenită de la tatăl său Constantin, apoi a decis începerea construcției conacului și a bisericii din localitate. A cerut și primit de la domnitorul Mihail Sturdza hrisovul de transformare a așezării în târg și a facilitat dezvoltarea comerțului în regiune, prin oferirea de înlesniri economice comercianților.

Printre realizările lui Theodor Balș la Darabani:

  • 1824-1834: Construcția conacului Balș, care avea să devină, după plecarea Bălșeștilor din Darabani, sediul primăriei și al judecătoriei, iar – în prezent – al bibliotecii locale;
  • 1834-1840: Construcția bisericii Sf. Nicolae din Darabani, după planul catedralei Sfânta Sofia din Constantinopol. În 1955 biserica a fost declarată monument istoric;
  • 1837: Obținerea, prin Hrisovul Gospod Nr. 28 din 21 iunie 1837, a statutului de târg pentru Darabani, eveniment care avea să schimbe în bine pentru totdeauna soarta așezării;
  • 1838-1839: Promulgarea „Învoielii” prin care Theodor Balș oferea înlesniri economice atrăgătoare comercianților români și evrei care alegeau să se stabilească pe moșia sa. „Învoiala” a adus mari beneficii pe termen scurt târgului, dar s-a transformat, după expirarea ei, în cauza unora dintre cele mai mari neajunsuri ale localității: blocaj economic și social, lupte politice între români și evrei, ba chiar o ceartă „oficială”, de mare anvergură, purtată în instanță de către cele două etnii;
  • 1841: Înființarea la Darabani, tot cu acordul și ajutorul domnitorului Mihail Sturdza, a primei școli sătești de stat din țara Moldovei;
  • 1850-1860: Pietruirea Uliței Principale și aducerea telegrafului la Darabani.

Citește și:

Partea I: Întemeietorul

Partea a II-a: Viața de familie

Partea a III-a: Portretul

Partea a IV-a: Moștenirea


11 Comments

  1. Teodora Lazăr

    Bună ziua,
    Am citit cele patru părţi ale seriei “Întemeietorul Theodor Balş” şi vreau să vă felicit pentru rezultatele obţinute. Nu am înţeles dacă această serie a fost publicată sau dacă apare numai pe internet. De asemenea, dacă se poate poate, mă interesează bilbliografia folosită.
    Aş vrea să vă citez într-un articol la care lucrez şi care are la bază două brevete imperiale în turco-osmană şi cu traducere în greacă din 1834 şi 1837 prin care Theodor Balş a fost decorat de Poartă pentru activitatea depusă.
    Am tradus documentele şi deocamdată sunt la stadiul de cercetare şi vreau să adun cât mai multă bibliografie.
    Aştept cu nerăbdare răspunsul Dvs.
    Lazăr Teodora
    Bucureşti

    Reply
    • Ştefan

      Bună ziua,

      Vă mulțumim pentru aprecieri. Această serie, fără să-și propună să fie o lucrare științifică, a apărut deocamdată numai pe Darabani.org și va apărea, în această vară, într-un catalog dedicat orașului Darabani.

      În privința bibliografiei vă voi răspunde pe mailul privat, prevăd că o să se lege o conversație mai lungă. :)

      Numai bine,
      Ștefan

      Reply
  2. patriot

    Admirablă munca, imaginaţi-vă că ceea ce aţi scris voi, cum a iesit din Darabani, poate numai profesorii de istorie şi câţiva pasionaţi de trecut ştiu. Este vorba de ceva mai mult … de rezonanţă. O bibliotecă, un sediu local, merge, dar când aproape 180 de elevi de clasa a 12 a plus încă o parte a celor de clasa a 10 a, pleacă cu diplomă scrisă cu acest nume, pe care nu-l cunosc decât dărăbănenii şi prfesorii universitari, vor trebui multe explicaţii pentru acest nume. De ce Mihai Eminescu este folosit de întreaga ţară deşi este din Botoşani? De ce preferaţi maşini străine în locul celor autohtone şi de ce nu aţi ramas în Darabani şi aţi preferat să plecaţi la Cluj? A trecut atâta timp şi nu s-a pus acest nume nici măcar unei instituţii, patrioţii locali au închis spitalul şi acum când să spargem crusta şi să fim pragmatici ne forţaţi să adoptăm un brand mai putin eficient.

    Reply
    • Ștefan

      Mulțumim pentru aprecieri, ne bucurăm de ele.

      Și ne-am bucura și mai mult dacă data viitoare te-ai semna și dacă ai rămâne la subiectul articolelor noastre cu comentariile tale, ca să putem avea într-adevăr o conversație.

      Reply

So, what do you think ?

  • Please leave these two fields as-is: